Biserica “Adormirea Maicii Domnului” a fostului Schit Peri - “Țigănia"
Proiectul Consolidarea, restaurarea si punerea in valoare a bisericii “Adormirea Maicii Domnului” (A.M.D.) a fostului Schit Peri - “Țigănia"
Biserica cu hramul "A.M.D." a fostului schit Peri, se află în satul Bistrita, comuna Costești din județul Vâlcea, la sud de Mănăstirea Bistrița, peste apa râului omonim.
Această zonă de sub munte a îndemnat, încă demult, la sihăstrie și rugăciune.
Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (A.M.D.) a fostului Schit Peri - “Țigănia" după restaurare
În jurul importantei Mănăstiri Bistrița (1494), pe moșiile și satele acesteia, s-au ridicat în timp o serie de "schituri și metoase" dintre care amintim Mănăstirea Arnota (1634), bisericile rupestre din Peștera Liliecilor (Schitul Ovidenia și Sfinții Îngeri), Biserica Grămesti (1664), Schitul Peri sau “Țigănia" (1689), Schitul de Sub Piatră sau "44 de izvoare" (1701), Schitul Păpușa (1712), Biserica Ciorobești (1750) și Schitul Grusețu (1801).
Biserica fostului schit Peri este ctitorie a logofătului Pârvu Cantacuzino și a egumenului Paisie, așa cum arăta frumoasa pisanie în piatră de deasupra intrării.
Schitul, ce datează încă din anul 1689, a fost destinat țiganilor-robi ai mănăstirii Bistrița, drept care a primit și denumirea de "Schitul Țigănia". Din micul schit a rămas numai biserica și un mic cimitir. Biserica de dimensiuni reduse este de plan drept, fără pridvor și fără turle, cu absida altarului poligonală la exterior și ușor decroșată. Structura este din pereți din zidărie mixtă - piatră de râu și blocuri de calcar - boltiri din cărămidă peste toate compartimentele, șarpantă din lemn, învelitoare din sită.
Interiorul a fost pictat în stil post-brâncovenesc, în anul 1788, așa cum arată pisania din naos.
Inconostasul din lemn reprezintă o piesă specială, atât datorită valoroaselor icoane pictate, cât și decorației sculptate, policromă și aurită. Tot la interior se remarcă multitudinea de nișe plasate la diferite înălțimi.
Ușa bisericii, realizată din lemn masiv, bogat sculptată, face pereche cu ușa bisericii Arnotei și se susține că a aparținut vechii biserici a Mănăstirii Bistrița.
Din pictura exterioară s-au păstrat numai pe fațada vestică câteva fragmente: întreaga icoană de hram, o valoroasa inscripție ce datează pictura exterioară și un fragment pe brâul median.
Actualul parament, demantelat de vechile tencuieli (pictate?), prezintă însă o valoare deosebită prin alternanța materialelor de construcție: piatra de calcar moale (siga), bolovani de râu și cărămidă - reprezintă unul din elementele cele mai valoroase ale edificiului.
Înainte de intervenție, biserica se afla într-o stare de conservare precară. Zidurile, bolțile și arcele prezentau fisuri și crăpături, cauzate de terenul neomogen, adâncimea de fundare, seismele majore și de vibrațiile zilnice produse de exploziile din cariera de calcar învecinată. Acestea au afectat și fresca interioară, de mare valoare.
Biserica era "consolidată” cu patru centuri exterioare din platbandă metalică, inestetice, și cu rame metalice la goluri. Paramentul exterior era grav afectat de intervențiile cu mortar de ciment și de umiditatea ascensională. Ancadramentele din piatră și grilajele metalice ale ferestrelor erau deterioarate.
De asemenea, la sud-vest de biserică se aflau trei construcții recente - improvizații total inestetice.
Conceptul de intervenție a constat în asigurarea stabilității structurale a bisericii în paralel cu conservarea și punerea în valoare a componentelor valoroase - parament exterior, ancadramente piatră, iconostas, pictură murală - și în amenajarea și organizarea incintei.
Consolidarea a constat în introducerea unei grinzi perimetrale din beton armat cu legături transversale la nivelul fundațiilor, centura la nivelul podului, supra-betonări în fâșii ale bolților din cărămidă, injectări în masa zidăriei.
După îndepărtarea intervențiilor anterioare (mortare de ciment, platbande metalice etc.), paramentul exterior (inclusiv ancadramentele din piatră și grilajele din fier forjat) a fost minuțios restaurat, optându-se pentru o prezentare "arheologică” a acestuia.
Ușa de acces a fost minuțios restaurată, iar tâmplăriile degradate au fost înlocuite cu tâmplării din lemn de stejar.
Șarpanta din lemn a fost refăcută cu lărgirea ușoară a streașinei, iar învelitoarea a fost refăcută tot din sită.
În timpul lucrărilor de desfacere a fost descoperită pardoseala inițială din lespezi din piatră. Aceasta a fost completată și remontată la nivelul de călcare inițial și prevăzută cu un canal perimetral de ventilare. Lucrările de săpătură au fost supravegheate arheologic.
În timpul lucrărilor au fost protejate frescele interioare și fragmentele exterioare de pictură, în vederea restaurării ulterioare. Iconostasul din lemn, pictat, a fost restaurat.
Lucrările exterioare de ansamblu au urmărit organizarea incintei în care se află biserica, prin sistematizarea terenului, realizarea aleilor de acces și a trotuarelor, eliminarea construcțiilor parazitare, ce ecranau percepția bisericii, reabilitarea praznicarului, a cancelariei și reamplasarea zvoniței astfel încât să se subordoneze volumetric bisericii și să se integreze în plastica arhitecturală a acesteia. Împrejmuirea de pe latura sudică, către stradă, a fost refăcută, iar treptele de acces reabilitate.
Proiect finalist la Bienala Națională de Arhitectură - Ediția XI, 2013-2014 - secțiunea “Arhitectura Patrimoniului Cultural”
Date proiect
Categorii: Lăcașe de cult
Beneficiar: Arhiepiscopia Râmnicului, Parohia Pietreni II
Amplasament: sat Bistrița, comuna Costești, județul Vâlcea
Cod LMI VL-II-m-B-09671
Datare: 1689-1693
Data finalizării proiectului: 2012
Echipa:
- Arh. Aurel Ioan Botez, Arh. Mihnea Bucovici
Colaboratori:
Consolidare structură: MIRO GRUP - ing. Mircea Mironescu, ing. Teodor Brotea
Instalații: ing. Constantin Bălan (+) , ing. Alexandru Botez
Documentație economică: ec. Mariana Florea
Antreprenor General: CAROLIN - ing. Ion Stătică, ing. Ştefan Stătică
Restaurare componente artistice: HAMERING 1824 - Dinu Săvescu, Cornelia Săvescu
Consultant: restaurator Gabriela Stoian
Conexiuni
Bienala Națională de Arhitectură Ediția XI, 2013-2014 - secțiunea Arhitectura Patrimoniului Cultural
https://www.uar-bna.ro/2014/proiecte/d/76/