“Palatul Pașei” - Muzeul de Artă din Tulcea
Proiectul Restaurare, consolidare și reabilitare Muzeul de Artă din Tulcea, fostul “Palatul Pașei”. Muzeul de Artă se află pe amplasamentul fostului sediu administrativ al Sangeacului Tulcei. Începând cu anul 1878 edificiul este supus unor transformări majore, devine sediul a numeroase instituții, până în anul 1982 când capătă funcțiunea de muzeu de artă. Multiplele transformări prin care a trecut, precum și puținele urme și mărturii păstrate, fac imposibilă determinarea volumetrie construcției inițiale. Numeroasele schimbări de funcțiune și consolidarea efectuată în anii ’70 au afectat starea de conservare a edificiului. De asemenea, construcția prezenta umiditate ascensională în zidăriile parterului și infiltrații la nivelul învelitorii care au avut efecte negative asupra construcției.
Palatul Pașei - sediul Muzeului de Artă din Tulcea după restaurare. Foto: Google Street View.
Conceptul de intervenție a urmărit să aducă construcția la forma inițială cunoscută, să păstreze și să prezinte urmele descoperite ale edificiului anterior, să asigure stabilitatea structurală, să modernizeze dotările și instalațiile și să îmbunătățească calitativ funcțiunea muzeală.
Pentru realizarea unui circuit coerent de vizitare și unei flexibilități sporite în organizarea expozițională, a fost necesar să se intervină asupra compartimentărilor interioare.
Pe parcursul lucrărilor de execuție au fost descoperite elemente de arhitectură ce aparțin unei construcții anterioare. În holul de acces a fost descoperit sub pardoselile actuale un pachet de trepte de acces al unui edificiu anterior.
În încăperea aflată la colțul de S-E al clădirii s-au descoperit sub nivelul pardoselii, urmele unei presupuse umblători, o pardoseală din cărămidă, și urmele unor nișe în parament.
În încăperile de pe latura de N, după decaparea tencuielilor au fost descoperite arce de descărcare a eforturilor în zidărie și la nivelul fundațiilor.
În încăperea casei scării, sub nivelul de călcare actual au fost descoperite bazele unor coloane.
Elementele construcției anterioare descoperite au fost restaurate și prezentate aparent iar cele de sub nivelul de călcare au fost expuse sub pardoseli din sticlă.
Vitrajul de la casa scării a fost înlocuit cu un vitraliu a cărei existență este presupusă pe baza unor fragmente de sticlă colorată și profile din plumb descoperite în săpătură.
Modelul vitraliului a fost proiectat într-o maniera modernă (modelul original neputând fi reconstituit). Balustrada scării a fost reproiectată urmărindu-se integrarea unor simboluri de factură orientală și art nouveau.
Amenajarea interioară a urmărit realizarea unor spații neutre care sa constituie un cadru potrivit pentru exponate, singurele elemente de plastică arhitecturală caracteristice epocii care au fost propuse fiind candelabrele și draperiile.
O atenție deosebită a fost acordată proiectării iluminatului, prin crearea unui echilibru între iluminatul de ambianță și cel expozițional. Pentru iluminatul expozițional au fost alese corpuri de iluminat discrete și flexibile care nu concurează candelabrele alese pentru iluminatul de atmosfera. În holul de la parter au fost proiectate două plafoane luminoase a căror lumină neutră este potrivită pentru expunere.
Scara exterioară de acces a fost reproiectată şi adusă la forma inițială stabilită pe baza documentelor de arhivă.
După desfacerea tencuielilor la fațade au fost descoperite colonete angajate de colț din zidărie care au fost prezentate aparent.
Elementele ornamentale de factură eclectică ale fațadei au fost puse in valoare prin accente de culoare.
Palatul Pașei - sediul Muzeului de Artă din Tulcea după restaurare. Foto: Google Street View.
Conceptul proiectului
Având la bază expertizele și studiile preliminare pe toate specialitățile (arhitectură, rezistență, componente artistice, studii de teren etc.) a fost formulat “Conceptul Unitar de Intervenție” care a coroborat concluziile și recomandările tuturor specialiștilor cu necesitățile funcțiunii muzeale.
“Conceptul Unitar de Intervenție” a propus readucerea edificiului cât mai aproape de forma sa inițială (cunoscută), restaurarea și prezentarea tuturor elementelor construcției anterioare descoperite, asigurarea stabilității structurale și realizarea unui cadru neutru, potrivit pentru expunerea operelor de artă.
Inovație conceptuală
Inovația conceptuală constă în echilibrul găsit între modurile de prezentare ale edificiului monument istoric, ale vestigiilor (urmelor) construcției anterioare și cadrul de expunere al operelor de artă. Monumentul care va adăposti exponate este exponat în sine (fără însă să concureze).
Istoric “Palatul Pașei”
Ridicată între anii 1863-1865, clădirea era situată exact în inima mahalalei turceşti (aproape de cartierul în care au locuit, mai apoi, majoritatea ruşilor lipoveni din municipiul Tulcea). Muzeul de Artă de Astăzi, clădire – monument istoric, a fost reparat în întregime între 1893 şi 1895 de Ştefan Borş şi parţial în 1941 (după cutremur). În timp ce construcţii celebre, aşa cum este Casa Elveţiană sau Cireşica au căzut în uitare, Palatul Paşei şi Casa Avramide au fost parte dintr-un amplu proiect derulat de Consiliul Judeţean Tulcea. Conducerea administraţiei judeţene a iniţiat şi finalizat un proiect de reabilitare a celor două clădiri de patrimoniu din municipiul Tulcea, esenţiale pentru istoria acestui judeţ.
În 1860, Tulcea devine capitala Sangeacului (provincie militară) ce cuprindea Dobrogea - fără Deltă, şi, parţial, Cadrilaterul. După cum spun istoricii, reşedinţa anterioară fusese la Babadag. Pe atunci oraşul Tulcea era un port dezvoltat şi era considerat unul dintre cele mai mari oraşe din această zonă. Dintre toţi cei care s-au perindat pe la conducerea Sangeacului, “s-a vorbit de bine despre Ahmed Rezim Paşa, care a fost un bun administrator şi este cel care a construit Palatul Paşei şi Casa Paşei, pe locul unde se află acum Colegiul Dobrogean Spiru Haret, într-o zonă care era inima mahalalei turceşti - ca să vedeţi cum se schimbă istoria“, povesteşte profesorul tulcean Nicolae Ariton. Clădirea a fost construită ca palat administrativ, sediu al mutesharifului (cu rang de pașă) şi al celor nouă administratori de kazale.
“Palatul Pașei” din Tulcea - imagine istorică.
Construcţia constituia, la vremea aceea, o noutate arhitectonică pentru sangeacul Tulcea. Au fost aduşi meşteri din Occident special pentru construirea Palatului, care devenea prima clădire în stil neo-clasic din Dobrogea. Palatul Paşei a fost ridicat aproape de port, pentru a putea fi văzut de pe corăbiile care treceau pe Dunăre, pentru a sublinia, încă o dată, faptul că viaţa la Tulcea este mai bună de când au ajuns turcii aici.
În martie 1877, în prag de război, guvernator era Said Paşa. El considera Tulcea un “cuib de răzvrătiţi” şi a vrut să îl distrugă cu ajutorul unei escadrile de război ancorate în port. Toţi capii comunităţilor locale şi notabilii oraşului au fost convocaţi de urgenţă la Konak, cum i se mai spunea Palatului Paşei. Sala de festivităţi a palatului gemea de lume impacientată. Guvernatorul Said Paşa a citit decretul imperial, prin care se ordona distrugerea prin bombardament a oraşului Tulcea. Se dădea populaţiei un răgaz de 48 de ore ca să se poată retrage. Nu s-a permis nicio obiecţie, iar sala a fost imediat evacuată cu forţa. Bineînţeles, ştirea s-a răspândit fulgerător, iar panica a pus stăpânire pe tot oraşul. Cei care erau mai cu stare au apucat de şi-au trimis familiile cu vaporul în locuri mai sigure. N-a fost, însă, ca Tulcea să fie bombardată şi deci distrusă, căci s-au sesizat la timp consulii străini din Tulcea, iar mai apoi patriarhul din Constantinopol, care au intervenit pe lângă sultan. Said Paşa a fost înlocuit cu Fahri Bei, care mai ocupase această funcţie şi care era simpatizat de către localnici. Fahri Bei, sosit în oraş în ziua de 7 aprilie 1877, n-apucă să stea prea mult aici, în Palatul Paşei, pentru că a doua zi a fost silit să plece: armatele ruseşti erau pe drum.
După 1877, atunci când Dobrogea a revenit la România, palatul a avut tot un rol administrativ. După cum spun reprezentanţii Direcţiei de Cultură Tulcea, a fost sediu pentru Prefectură, Tribunal, Parchet, Corpul Portăreilor, Curtea cu Jurați și (între 1950-1970) Sfatul Popular Raional şi Consiliul Popular Judeţean.
Devine Muzeu de Artă la data de 23 august 1982. Clădirea a trecut prin două reabilitări, înainte de cea de după 2010: cea realizată de Ştefan Borş, în 1893-1895 şi o reparaţie parţială în 194, după cutremurul din anul anterior.
Palatul este o clădire rectangulară, cu o suprafaţă de peste 300 de metri pătraţi, cu birouri, săli, holuri şi dependinţe dispuse pe două etaje. În palat a fost descoperit şi un pasaj secret subteran, prin care ar fi fugit Paşa şi oamenii săi, în caz de alertă.
“Existau o serie de tunele. Nu ştim dacă aceste mici catacombe care sunt evidente, de la parter, reprezintă, să zicem, un fel de circuit de refugiu în caz de conflict armat sau, mă rog, în situaţiile acestea”, a spus cercetătorul Luchian Emanoil Doru.
Proiect finalist la Bienala Națională de Arhitectură - Ediția 2012, Secțiunea “Arhitectura patrimoniului național”
și la Anuala de Arhitectură București - Ediția 2012, Secțiunea “Restaurări”
Date proiect
Cod LMI: TL-II-m-A-05973
Datare: 1870
Categorii: Muzee
Beneficiar: Consiliul Județean Tulcea
Amplasament: Str. Grigore Antipa nr.2, Tulcea, România
Data începerii / finalizării: 02.2010-02.2012
Echipa
Arhitectură: Arh. Aurel Ioan Botez , Arh. Andrei Atanasiu
Consultanţi: arh. Șerban Goga, arh. Ileana Timotin
Consolidare structură: ing. Victor Mohonea, ing. Sebastian Ștefănescu
Instalații: ing. Florin Bălan, ing. Constantin Bălan, ing. Nicolae Grigoriu, ing. Silvia Mohonea, ing. Alexandru Botez
Documentație economică: ec. Mariana Florea, sing. Maria-Iulia Gogiulescu
Antreprenor: CORAL - ing. Cornel Georgescu, ing. Liliana Iacob, ing. Adrian Bașcău, Ing. Alexandru Bratu
Conexiuni
Proiect finalist la Bienala Națională de Arhitectură - Ediția 2012, Secțiunea “Arhitectura patrimoniului național”
https://www.uar-bna.ro/2012/proiecte/4/206/
Proiect finalist la Anuala de Arhitectură București - Ediția 2012, Secțiunea “Restaurări”
https://www.anuala.ro/proiecte/2012/restaurari/r10/
Muzeul de Artă din Tulcea
https://artamuzeutulcea.ro