Ansamblul Mănăstirii Arnota: muzeu, ateliere (corp chilii) și incintă
Conform L.M.I. 2015, ansamblul cuprinde trei monumente istorice: Biserica “Sf. Arhangheli”, datare 1634; Corp chilii, datare 1852-1856; Incinta, datare 1634. Edificarea mănăstirii Arnota este atribuită, în general, domnitorului Matei Basarab. Nu se cunoaște cu exactitate nici anul edificării (cca. 1633-1636) și nici dacă au existat alte biserici anterioare pe același amplasament. Așa cum reiese din documente, Matei Basarab a construit mănăstirea Arnota cu scopul de a o face necropola familiei sale. Decedat in 1654, domnitorul a fost îngropat la Târgoviște, iar osemintele sale au fost aduse cu mare fast la Arnota în 1659 de către Mihnea al III-lea.
Istoric
Clădirile ce compun astăzi ansamblul mănăstirii datează din etape istorice diferite.
La jumătatea sec. al XIX-lea, mănăstirea se afla în ruină, ceea ce a determinat pe egumenul de atunci, Chesarie Arnoteanul, să se adreseze Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice cu rugămintea de a i se da fondurile necesare pentru repararea clădirilor. În 1852-1856, domnitorul Barbu Știrbey dispune demolarea chiliilor vechii mănăstiri și refacerea lor, în stil neogotic, dupa planurile arhitectului Johann Schlatter. Pe latura de vest, în fața bisericii, locul chiliilor a fost luat de o închisoare politică. Acest corp de construcție a fost demolat în a doua jumătate a sec. al XX-lea, fiind intr-o stare foarte avansată de degradare.
Deși în anii ‘70 ai secolului al XX-lea au fost întocmite mai multe proiecte de restaurare și consolidare a clădirilor ansamblului, numai o parte a lucrărilor prevăzute a fost executată.
Mănăstirea a fost reînființată ca mănăstire de maici în 1999.
În locul închisorii politice de secol XIX, s-au realizat recent corpuri de chilii noi.
Pe latura de nord, în continuarea chiliilor, s-a construit în 2004 un paraclis. Acesta a fost amplasat în afara incintei, fără a afecta fragmentul rămas din zidul de incintă istoric.
Descrierea lucrărilor
Intervențiile asupra corpului Chilii Sud au constat în:
- lucrări de consolidare, cuprinzând bare înglobate în galerii forate în zidărie, centuri din beton armat, planșee din lemn rigidizate cu dulapi bătuți la 45º.
Au fost refăcute:
- scările de acces și planșeele dintre etaje, din lemn, cu măsurile aferente asigurării la foc necesare;
- pardoselile din parter alcătuirea termoizolantă și hidroizolantă necesară.
- s-au luat măsuri de prevenire a umidității ascensionale, prin realizarea unui rost perimetral de aerare și a hidroizolațiilor în găuri forate în zidărie.
- pe latura de nord, au fost refăcute, în aceeași configurație, galeria închisă din etaj și pridvorul din parter, din lemn.
- s-au înlocuit tâmplăriile existente cu tâmplării din lemn de stejar și accesorii din fier forjat.
- au fost decapate și curățate zidurile și retencuite cu mortar pe bază de var.
- pe paramentul exterior, s-au aplicat tratamente de silicatizare;
- au fost păstrate elementele decorative și a fost pusă în valoare zidăria din piatră fasonată, prin aplicarea de tencuieli șterse.
- au fost refăcute șarpanta din lemn, învelitoarea din cupru, cu falțuri verticale și sistemul de colectare a apelor pluviale.
Spațiile interioare obținute au fost refuncționalizate ca ateliere pentru activități meșteșugărești tradiționale și ca spații muzeale.
Intervențiile asupra zidului de incintă:
- după curățarea paramentului de vegetația parazitară și depuneri diverse, a fost consolidată zidăria existentă prin injectări cu mortar special cu contracții reduse și cu conținut redus de săruri solubile, prin plombări și prin rețeseri de parament;
- a fost refăcută învelitoarea;
- paramentul zidului, din piatra de râu, a fost pus în evidență prin tencuială ștearsă;
Mănăstirea Arnota este un ansamblul monahal declarat monument istoric și inclus pe lista monumentelor arhitectonice de importanța națională si aparține de Arhiepiscopia Râmnicului. Mănăstirea Arnota, considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice și de artă religioasă din țară, situată într-un colț pitoresc de pe înălțimile Carpaților, în satul Bistrița (comuna Costești) din județul Vâlcea, pe muntele Arnota, un loc binecuvantat de Dumnezeu cu pace, liniște, natură și spirit. Mănăstirea a fost ctitorită de Matei Basarab și soția sa Elina, iar biserica poartă hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Mănăstirea Arnota păstreaza între zidurile sale mormântul lui Matei Basarab Vodă (1580-1654).
Mânăstirea Arnota se denotă prin importanță istorică și valoarea patrimonială deosebite. Biserica (împreună cu biserica Mânăstirii Plătărești din jud. Călărași) păstrează în forma originială picturile murale de secol XVII, comandate de Matei Basarab. Catapeteasma, reconstruită la începutul secolului al XVIII-lea de Constantin Brâncoveanu, este păstrată în prezent la Muzeul de Artă din București (din 1913), purtând cu ea o frumusețe specifică a sculpturilor în stil brâncovenesc.
(Vision Engineering & Consultancy)
Titlu proiect: Consolidare, restaurare și punere în valoare muzeu, ateliere (corp chilii) și incintă din cadrul Mănăstirii Arnota
Tipologie: arhitectură de cult
Cod LMI: VL-II-a-A-09667
Localitate: sat Bistrița, com. Costești, județul Vâlcea
Beneficiar: Mănăstirea Arnota
Arhitectura: șef proiect complex Arh. Aurel Ioan Botez, șef proiect: arh. Andrei Atanasiu, arh. Luiza Atanasiu
Structură: ing. Adrian Mircea Stănescu, ing. Daniel Purdea
Instalații: ing. Alexandru Botez, Ing. Florin Bălan ing. Alina Mareș, ing. Vlad-Gabriel Mareș, ing. Ana-Maria Florescu
Antreprenor-constructor: CAROLIN - ing. Ion Stătică, ing. Ștefan Stătică
Diriginte santier: MARINSTAL - Cornel Condurache, Romeo Popoi
Consultanță: DUOPART CONSULTING - Ing. Ionuț Stoica, Av. Alina Stoica, Răzvan Ion, Diana Ion
Perioada realizării: 2017 - 2020
CONEXIUNI
Digitizare obiectiv monument istoric Mănăstirea Arnota - Vision Engineering & Consultancy (membru UNRMI)
https://3dvirtual.ro/manastirea-arnota/