Cetatea Soroca din Republica Moldova
Proiectul Restaurarea Cetății Soroca cu amenajarea spațiului aferent și a căilor de acces în cadrul proiectului "Bijuterii medievale - Cetățile Hotin, Soroca, Suceava"
Amplasată pe cursul de mijloc al fluviului Nistru, în imediata vecinătate a unui vad istoric comercial, atractiv inclusiv pentru invadatori, Cetatea Soroca a avut ca rol fortificarea hotarelor de est ale Țării Moldovei. Cetatea a fost edificată, după unii cercetători, de Petru Rareș (1543-1546), iar după alții de Ștefan cel Mare către sfârșitul secolului XV.
Concepută sub forma unui plan circular, având diametrul de cca. 30,5-30,8m, cu cinci turnuri dintre care cel de intrare rectangular ce include la bază poarta de intrare și alte patru turnuri circulare, egale, dispuse echidistant unele de altele, cetatea are multă individualitate. Ea a fost prevăzută, de la bun început, cu tunuri ca mijloace principale de apărare. În interiorul turnurilor în două nivele sunt construite platforme pentru tunuri. O parte din ele - și anume cele din turnul de intrare și din turnurile doi și cinci - sunt astfel orientate încât țin în vizor principalul subiect de apărare, vadul de trecere a Nistrului.
Istoric
Izvoarele istorice menționează ridicarea unor cetăți pe Nistru la vaduri, din lemn sau din piatră, în scaunul cărora se așază pârcălabi (vechi cuvânt românesc provenind din germana “burgmeister”) și mari căpitani: Hotin, Soroca, Orhei, Tighina și Cetatea Albă. Se presupune că la Soroca, pe locul unei vechi escale menționată de sursele genoveze, Alciona (“albastră” în grecește) sau Polihromia (“colorată” în grecește – numele sunt bizantine) a fost înălțată întâi o cetate din lemn și pământ, o palancă sau poate o posadă în primul sfert al secolului XV, dar cu o primă mențiune documentară sub numele de Soroca doar la 12 iulie 1499 odată cu primul său pârcălab Coste.
La 12 iulie 1499 la Curtea Domnească de la Hârlău, în sala jilțului domnesc, boierii din Sfatul lui Vodă adeveresc biruința lui Ștefan cel Mare, pacea cu regele polon Ioan Albert. Printre boierii Țării Moldovei se aflau Toader și Negrilă, starostii Hotinului, Ieremia și Dragoș, pârcalabii Neamțului, Luca Arbore, portarul de la Suceava, Ivancu și Alexe, pârcălabii din Orhei și Coste, pârcălabul Sorocăi.
La 14 septembrie 1499, Ștefan cel Mare încheie un tratat de ajutor reciproc cu marele duce al Lituaniei, Alexandru, unde, ca și în documentul precedent, este menționat “pan Coste, staroste de Soroca”.
Datorită canonului geologic pe care l-a săpat, Nistrul prezintă până în dreptul Tighinei maluri relativ abrupte iar vadurile de trecere sunt destul de puține, acestea fiind și singurele porți de intrare a cetelor de tătari venite să jefuiască așezările moldovenești. Dacă vadurile de la Hotin și Tighina erau apărate de garnizoanele cetăților cu același nume, în schimb cel de la Soroca nu avea, până la domnia lui Ștefan cel Mare, o protecție din piatră, ci doar fortificații de lemn cu valuri de pământ, care aveau să existe și pe vremea lui Bogdan cel Orb.
În timpul domniei lui Petru Rareș, pe resturile vechii cetăți se construiește o cetate nouă, din piatră, de 15-20 m. care se păstrează și astăzi într-o stare excepțională. Cetatea Sorocăi este unică printre cetățile medievale moldovenești prin sistemul arhitectonic de construcție. Planul său circular are un diametru de 37,5 m., patru turnuri circulare și un turn de acces de plan rectangular.
După ridicarea puternicei fortificații, orașul Soroca începe să crească în importanță având o funcție administrativă și comercială prin punctul vamal instalat aici. Totodată prin fortificarea nucleului urban de la Soroca, se încerca crearea unui nou centru de greutate a rețelei urbane moldovenești și în special a comerțului de tranzit, după pierderea în 1484 a cetăților din sudul Moldovei.
Punct strategic
Cetatea și ținutul Soroca, a cărei personalitate istorică și geografică apare deja definitiv fixată la sfârșitul secolului XV, ar rezulta din necesitatea organizării:
- unei frontiere politice în cursul de mijloc al fluviului Nistru pe porțiunea Naslavcea - Vadu Rașcului
- unei circulații comerciale aflate sub protecția Cetății Soroca
- unei vieți economice a ținutului Soroca din a cărei activitate economică își avea existența populația ținutului
La 1 iunie 1512, domnitorul Bogdan al III-lea adresează regelui polonez o scrisoare în care roagă să i se transmită în posesie niște mori pe Nistru, așezate față în față cu “castrum nostrum Sorocianum... contra paganos tutelam habet” - castelul nostru de Soroca, care ne apără de păgâni, document care confirmă existența, cât și rostul Cetății Soroca.
Între 2013 și 2015 a avut loc restaurarea cetății în cadrul Proiectului transfrontalier “Bijuterii Medievale”: Cetățile Hotin, Soroca și Suceava, realizat de Programul operațional comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007–2013, finanțat de Uniunea Europeană. Partenerii proiectului au fost Primăria Soroca (R. Moldova), municipiul Suceava (România) și Rezervația de Stat de Istorie și Arhitectură – Cetatea Hotin. Din cele trei milioane de euro, care este valoarea totală a proiectului, două milioane de euro i-au revenit Cetății Soroca.
În cele patru cetăți moldovenești de la Nistru (Hotin, Soroca, Tighina și Cetatea Albă), capul de bour a fost scos în perioada sovietică: la Hotin și Cetatea Albă gaura corespunzătoare este acoperită în general de un stindard cu stemele orașelor moderne respective, iar la Tighina de acvila rusească bicefală, din metal. Soroca, singura cetate care se află în prezent pe teritoriul controlat de Republica Moldova, este și singura care și-a regăsit, deasupra portalului, capul de bour moldovenesc.
Pe 19 mai 2015, de Ziua internațională a Muzeelor, Cetatea și-a deschis ușile pentru vizitatori, tot atunci găzduind și un festival medieval.
Proiectul de restaurare
În vederea realizării lucrărilor de restaurare pentru Cetatea Soroca, proiectantul a întocmit un proiect tehnic complet care a fost avizat de Ministerul Culturii și autoritățile competente. Având în vedere bugetul relativ restrțns pentru restaurarea întregii cetăți, încă din faza de proiectare, lucrările au fost despărțite în două etape de restaurare distincte și independente între ele, urmând ca din bugetul actual să fie finalizată etapa 1, iar etapa a 2-a să fie realizată ulterior, în urma obținerii unei alte surse de finanțare.
Lucrările de antrepriză au fost executate de către antreprenorul general IAȘICON în perioada septembrie 2013 - mai 2015 și au constat în principal din următoarele:
Turnul de poartă:
- consolidarea antiseismică a structurii zidăriei turnului poartă
- demontarea planșeelor de beton armat inadecvate de la etaj ale turnului-poartă și restabilirea lor
- restabilirea golurilor de ușă a drumului de strajă de la nivelul III
- înzidirea actualului gol de ușă a paraclisului, realizat în 1976 și demontarea zidăriei ne-originare din partea de jos a intrării de vest a ancadramentului gotic
- conservarea și restaurarea ancadramentului gotic renascentist a vechii intrări a paraclisului din turnul poartă și reconstituirea după martori a părților lipsă sau grav deteriorate a ancadramentului în proporție de peste 50% a ancadramentului
- restabilirea podelei originare din cărămidă de epocă a paraclisului turnului poartă
- rostuirea pereților interior a paraclisului și ungerea lor “la piele” cu mortar cu var;
- reconstituirea după analogii de epocă a ușii de intrare a paraclisului turnului poartă
Cetate:
- restaurarea după analogii de epocă a tuturor acoperișurilor piramidale de șindrilă a turnurilor de apărare și turnului poartă
- restabilirea planșelor-podină de dulapi dintre etaje a turnurilor circulare și organizarea în interior încăperilor restabilite a unor săli de expoziție muzeu
- restabilirea părților lipsă a merloanelor
De asemenea au fost amenajate piața și parcul din preajma cetății, s-au realizat gherete pentru târgul de obiecte de artă populară, un grup sanitar pentru vizitatori, iluminat de punere în valoare și reparații ale drumului de acces către cetate.
Date proiect
Categorii: Cetăți / Muzee / Parcuri și grădini
Beneficiar: Consiliul Raional Raional Soroca
Amplasament: Parcul Petru Rareș, oraș Soroca, raionul Soroca, Republica Moldova
Cod LMI: nr.2608 - monument protejat de categorie națională
Datare: 1543-1546
Data finalizării proiectului: 2015
Șef Proiect Complex: arh. Aurel Ioan Botez
Șef Proiect: arh. Eugen Bazgu
Echipa: arh. Grigore Burciu, arh. Vasile Eremciuc, arh. Andrei Atanasiu, arh. Mihnea Bucovici, arh. Luiza Mihordescu Atanasiu, arh. Geanina Dragne, arh. Sergiu Vornicov
Consultant științific: dr. habilitat Mariana Șlapac
Verificator: arh. Gheorghe Sion
Manager proiect: ec. Mariana Florea, arh. Andrei Atanasiu
Structură: ing. Mircea Mironescu (+), ing. Adrian Stănescu, ing. Daniel Purdea
Instalații: ing. sp. pr. N. Rudoi, ing. A. Comerzan, ing. sp. pr. V. Verbicov, ing. M. Pasincovschi
Drum acces: ing. sp. pr. N. Unitila, ing. sp. pr. urb. T. Mironova
Ridicare topografică: sp. princ. ing. geod. V. Lutcenco, ing. geod. V. Goriunov
Antreprenor General: IASICON SA Romania - ing. Petrică Moroi
Subcontractant PROXIMA - ing. Mihai Macovei
*Fotografii realizate de: ABRAL Art Product, UNIMEDIA, Vadim Șterbate, Dinu Bubulici, BOMOND PRODUCTION
