Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor - Târgu Jiu
Constantin Brâncuși este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, un artist care a revoluționat sculptura modernă prin simplitatea formelor și prin forța simbolică a operelor sale. Născut în 1876 în Hobița, un sat din județul Gorj, Brâncuși și-a început studiile la Craiova și București, iar apoi a plecat la Paris, unde a devenit rapid o figură marcantă a artei internaționale. Unele dintre cele mai faimoase lucrări ale sale le găsim în Gorj și fac parte Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, înclus din anul 2024 în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului - aceste opere nu ar fi fost posibile fără sprijinul Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărescu. Liga a fost cea care, în 1937, a inițiat și finanțat proiectul, dorind să ridice un monument dedicat eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Datorită eforturilor acestei organizații, s-a creat Calea Eroilor, axa simbolică ce unește operele brâncușiene din oraș. Ansamblul se desfășoară de-a lungul unei axe vest-est care traversează orașul, începând de la malul Jiului, în Parcul Central, unde sunt amplasate sculpturile din piatră – Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor și Poarta Sărutului. Traseul continuă de-a lungul Căii Eroilor, unde se află Biserica Sfinții Apostoli, și se încheie cu Coloana Infinitului.
Descrierea proiectului
Ansamblul sculptural din piatră, format din Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor, a fost realizat de către genialul sculptor român Constantin Brâncuși în anul 1938 și face parte, la rândul său, dintr-un proiect amplu - cunoscut sub numele de “Calea Eroilor” sau “Axa Brâncuși” – ce cuprinde și celebra Coloană Fără Sfîrșit.
Sculpturile din piatră de travertin la care ne referim, fiind amplasate în Parcul Municipal aflat pe malul râului Jiu, au fost supuse, în cei peste 60 de ani de existență, la multiple degradări provocate de mediu, timp și, în special, de oameni.
În principal, aceste degradări constau din:
- fracturarea a trei dintre Scaunele Aleii
- desprinderea sau spargerea unor importante și numeroase fragmente din Scaunele Aleii, ale Mesei Tăcerii și de la partea superioară a Porții Sărutului
- pătări și inscripționări cu bitum, vopseluri și cu mortare de ciment, ale suprafețelor sculpturale
- introducerea grosolană a unor tije metalice în partea inferioara a Scaunelor Mesei Tăcerii
- așezarea în poziție rasturnată a 9 (nouă) dintre Scaunele Aleii
- cvasi-instalarea puternică și inestetică pe suprafața și în alveolele rocii a diferite microorganisme taxicole și saxicole și chiar a unor cuiburi de insecte
- degradarea puternică, foarte periculoasă, a învelitorii și a părții superioare a lintoului Porții Sărutului
- deplasarea de pe pozițiile inițiale a Scaunelor Aleii și a celor ale Mesei Tăcerii și chiar a Băncilor
- ridicarea nivelului solului și pavimentelor din jurul operelor de artă cu pînă la 10 cm
- numeroase intervenții grosolane de plombare și chituire cu mortare de ciment
- estompări, pînă aproape de ștergere, a numeroase detalii sculpturale, datorate crustelor carbonatice, estompări ce reprezentau poate cel mai periculos tip de degradare pentru celebra Poartă a Sărutului
Ceea ce a mai rezultat din profundele investigații petrologice și petrografice și este foarte important de subliniat, este faptul ca roca constituentă se comportă în sine ca o “materie vie”, fiind în permanență schimbare sub acțiunea principalilor factori de mediu. Astfel, întregul concept de abordare tehnică al problematicii conservării celebrelor opere de artă s-a bazat pe încetinirea transformărilor naturale implacabile, caracteristice unui microcarst, coroborată cu salvarea, conservarea și/sau restaurarea detaliilor sculpturale și a caracteristicilor suprafețelor și volumelor proprii operelor brâncușiene.
Pe de altă parte, considerăm necesar a fi de asemenea subliniată moralitatea intervenției, sub aspectul respectului total atît față de opera de artă în sine, cît si față de geniul autorului - prin adoptarea principiului intervenției minimale - principiu respectat cu strictețe atît în timpul elaborării documentațiilor de specialitate, cît și - subliniem - în timpul lucrărilor de conservare-restaurare.
O caracteristică aparte a acestor lucrări complexe o constituie faptul că, pe lîngă lucrările de conservare și restaurare ale materialului litic, au fost efectuate lucrări specifice domeniului arhitecturii și ingineriei civile, ceea ce a solicitat și capacitat la maximum echipa de restauratori, condusă de reputatul specialist italian Paolo Pagnin.
Pentru punerea în practica a acestui complex proiect de lucrări, echipa de restauratori a folosit o amplă paletă de tehnici de lucru, de la cele tradiționale, pînă la cele de ultima oră, dovedind profesionalismul și sensibilitatea adecvate valorii operelor restaurate.
Restaurare-conservare ansamblul sculptural Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor
Categorii: Muzee / Parcuri și grădini
Beneficiar: Municipiul Târgu-Jiu
Amplasament: Târgu-Jiu, județul Gorj
Cod LMI GJ-III-a-A-09465
Datare: 1937-1938
Data finalizării proiectului: 2003
Finanțator: Ministerul Culturii ONPP
Proiectant general: ABRAL ART PRODUCT
Colectiv de proiectare
Arhitectură: arh. A.I.Botez (șef proiect complex), arh. Iulian Cămui
Expertiză tehnică și evaluarea stării de siguranță: ing. Laurențiu Spoială (+), prof. dr. ing. Tudor Postelnicu
Conservare-restaurare piatră: sculptor restaurator Ion Oprescu, ing. chimist Dalvina Licsandru, fizician Gheorghe Niculescu
Studiu de istoria artelor: conf. dr. Dragoș Gheorghiu
Investigații termografice, ultrasonice, calcule statice scaune, raport geofizic, studiu climatic: cercet. pr. fizician Gh. Rodan, ing. Florin Boian, dr. ing. C. Privighitorița, ing. I. Borșaru, dr. ing. D.M. Ștefănescu
Analize fizice, chimice, stratigrafice, biologice și mineralogice: dr. biolog Emilia Inacu, ing. biolog Anca Constantinescu, chimist Magdalena Banu, chimist Ana Antonescu, chimist M. Boraru, geolog Rodica Vasile
Studiu și releveu plantație: biolog Carmen Neguleasa
Studiu topografic: ing. Dan Toma
Constructor: LITHOS s.n.c. - Veneția-Italia, prof. restaurator Paolo Pagnin - responsabil șef lucrări, sculptor Paul Popescu, restaurator Jonathan Hoite, restaurator Michele Rigoni, restaurator Lancelot Ferand
Sub-contractor: DUCT - restaurator Iulian Olteanu (responsabil lucrări), restaurator Iulius Apostol, restaurator Călin Bârzu, restaurator Dumitru Gorea, Restaurator Daniel Codrescu